web
analytics

Ce este stresul?!

Ce este stresul?

Stresul rezultă din perceperea de către fiecare dintre noi a unei stări de efort de adaptare, prin necesitatea de a ne reorienta către solicitarea nou-apărută. Astfel, stresul apare ca o discrepanţă percepută între solicitare şi evaluarea propriilor noastre capacităţi de a face faţă noii provocări. Aici trebuie precizat faptul că stresul nu este impus doar de solicitările din exterior; el poate fi generat de propriile noastre speranţe, aspiraţii, temeri şi credinţe. Cu alte cuvinte, stresul reprezintă răspunsul organismului la orice solicitare generatoare de stări plăcute sau neplăcute. Stresul este un concept complex, încorporând aspecte atât pozitive, cât şi negative.

Ştiaţi că există două tipuri de stres?

Unii consideră că starea ideală a organismului este absenţa stresului, ceea ce este total greşit şi contrazice tot ceea ce ştim despre condiţiile naturale de viaţă şi logica experienţelor de adaptare la mediul natural şi social. În acest sens, s-a remarcat existenţa a două tipuri de stres: distres şi eustres. ce este stresul

Eustresul este un stres pozitiv care te motivează să continui să acţionezi. Stresul poate fi un factor motivator şi te poate stimula să continui până îţi vei atinge obiectivul. Fiecare dintre noi are nevoie de acest tip de stres pentru a continua să aiba noi provocări şi să fie fericit, motivat şi productiv. Atunci când acest tip de stres nu poate fi tolerat şi gestionat, apare distresul.

Stresul negativ sau distresul apare atunci când stresul pozitiv este în exces şi depăşeşte capacitatea noastră de gestionare. Astfel se instalează tensiunea, provocarea încetează să mai fie stimulativă, motivantă, creând impresia că acea situaţie nu duce la niciun bun sfârşit. Acest tip de stres este cel mai familiar nouă. Simptomele fiziologice ale distresului includ creşterea sau scăderea tensiunii arteriale, respiraţie accelerata sau stare generalizată de tensiune. Simptomele comportamentale includ mâncatul în exces, pierderea apetitului, consumul de alcool, fumatul şi alte mecanisme negative de adaptare.

Tipuri de stresori

Chandra Patel, în studiul său despre managementul stresului, evidenţiază 3 tipuri de stres: A. stresul domestic, B. stresul ocupaţional, C. stresurile economice, politice şi sociale.

  1. Stresul domestic apare în următoarele situaţii:
  • familie cu un singur părinte, divorţ, lipsă de comunicare între soţi, dificultăţi sexuale între parteneri, infidelitate, gelozie iraţională, soţ alcoolic sau dependent de narcotice, separare prelungiită, boală gravă sau cronică a unui membru al familiei, diferenţe de valori şi priorităţi;
  • copii cu tulburări de comportament, copil/copii vitregi, copil cu performanţe şcolare foarte slabe, timp insufiecient pentru educarea copiilor, graviditate neplanificată;
  •  conflicte intergeneraţionale;
  • probleme financiare repetate;
  • rude cu pretenţii nerezonabile/coabitarea cu rudele etc.

Stresul ocupaţional este generat de:

  • recompense inadecvate (salarii scăzute, perspective slabe), frecvente ture de noapte, muncă fără sens, prea multă muncă în unitatea de timp, prea puţine ocazii de a învăţa lucruri noi etc.
  • Conducere dictatorială, şef cu stil dur de comunicare, deficienţă în conducere pe timp de criză, descriere imprecisă a responsabilităţilor şi a procesului de muncă, situaţii conflictuale cu şeful, situaţii conflictuale cu colegii;
  • Clienţi ostili;
  • Factori de mediu (toxicitate, frig, temperatură ridicată) etc.

Stresurile economice, politice, sociale:

  • Recesiune, inflaţie, şomaj, discrepanţă om sărac – om bogat, greve;
  • Dictatură, revoluţie, mişcări de stradă;
  • Violarea drepturilor omului;
  • Discriminare rasială, discriminarea a minorităţilor;
  • Poluare;
  • Război sau ameninţarea unui război.

Principalele manifestări clinice ale stresului psihic sunt:

La nivel comportamental: agresivitate, pasivitate, randament profesional scăzut, accidente, relaţii deteriorate cu anturajul etc.;

La nivel cognitiv: tulburări de atenţie şi memorie, blocaj ideaţional, confuzii, iritabilitate, stări de oboseală, plâns, râs paradoxal, astenie, anxietate, depresie, obsesii, insomnii, coşmaruri, indecizie sau decizii pripite, creativitate scăzută etc.

 

 

Referinţe:

Doina Cosman, Psihologie medicală, Editua Polirom, Iaşi, 2010

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Viata sanatoasa pentru tine si familia ta. Ghid pentru o viata sanatoasa, silueta, nutritie si frumusete.