web
analytics

De ce este mai bună cartea decât televizorul?

Transformarea noastră intr-o societate a imaginii ajută mai puţin copilul şi adolescentul să îşi îmbogăţească capacitatea de a lucra cu operaţii cognitive. Imaginea este mai totalitară şi mai enigmatică decât cuvântul.carte sau televizor

Conceptualizarea, generalizarea, abstractizarea sunt operaţii care se realizează mai ales prin folosirea limbajului verbal. Limbajul este în unanimitate acceptat ca fiind o formă fundamentală a activităţii noastre cognitive. Experienţa fiecăruia în ceea ce priveşte realitatea se elaborează prin mijlocirea activităţilor raţionale de a cunoaşte şi de a discerne, iar acestea se manifestă în semnele lingvistice.

Cultura vizuală se bazează mai degrabă pe imagini decât pe concepte, cuvintele fiind înlocuite de imagini, iar impactul rapidităţii imaginilor punând în umbră aspectul vizual al scrisului şi al citittului. Astfel, cultivarea vizualului a declanşat o decadenţă a analfabetismului funcţional, iar analfabetismul funcţional a favorizat supremația vizualului.

Superioritatea lecturii rezidă în marea libertate de manipulare a textului, căci lectura semnelor grafice are un rol fundamental în activizarea structurilor cognitive, în dezvoltarea capacităţii fiinţei umane de a gândi şi de a elabora noţiuni.

Între lectura unui film şi lectura unei cărți există o diferenţă de calitate a activităţii cognitive implicate în procesul receptării. Pe de o parte, receptarea imaginii filmice este mai curând pasivă, fluxul imaginistic este absorbit fără un efort aparent, consistent şi, pe de altă parte, lectura presupune un proces complex de elaborare a reprezentărilor, de reformulare şi descifrare ale sugestiilor semantice ale autorului şi ale semnificaţiilor de profunzime ale textului literar.

Literatura de specialitate subliniază efectele negative ale televizorului asupra dezvoltării creierului, descoperindu-se micşorări ale nivelului activităţii corticale, scăderi ale frecvenţelor undelor cerebrale care trec din starea beta în starea predominant alfa şi delta, diminuarea activităţii emisferei stângi, periclitarea ariilor cortexului prefrontal, concomitent cu întreruperea parţială a legăturii dintre cele două emisfere.

Televiziunea, transmiţând informaţiile în special prin imagini, activează preponderent emisfera dreaptă şi, concomitent, inhibă activitatea emisferei stângi. Gândirea logică, analitică, exprimarea corectă, cititul, scrierea sunt periclitate prin vizionarea excesivă a programelor TV.

Emisfera dreaptă este universul gândirii fără limbaj, al înţelegerii nonverbale, al recunoaşterii formelor, al percepţiei spaţiale. Informaţiile abordate se referă la culori, analogii, structuri, scheme şi la figuri. Emisfera dreaptă este universul visului, imaginaţiei, al culorii, al vederii în relief. Modalităţile ei de exprimare sunt non-verbale, modul de funcţionare se bazează pe asociaţii. Imaginaţia şi intuiţia sunt funcţiile ei dominante, fapt pentru care este socotită sediul competenţei artistice.

Emisfera stângă traduce orice percepţie în reprezentări logice, semantice şi fonice ale realităţii. Predominarea emisferei stângi înseamnă gust pentru dicţionare, vocabular, cuvinte, grija de a numi obiectele şi clasele. Reprezintă arta de a structura fraze şi de a face planuri. Trăsătura tipică pentru emisfera stângă este abordarea raţională.

În altă ordine de idei, televiziunea înseamnă comunicare de masă, devenind, în istoria modernă, un instrument de manipulare, de propagandă, de perpetuare a ideologiilor sistemelor politice totalitare. Promovează, aşadar, gândirea de tip colectiv, uniformitatea opiniilor, diminuând, astfel, spiritul critic, analitic, creativ al individului consumator de media. Pe termen lung, vizionarea TV diminuează puternic capacitatea de implicare în propria existenţă, determină pasivitate în planificarea activităţilor viitoare şi în organizarea programului zilnic, cultivă plictiseala, dezinteresul, apatia.

Referințe:

Antonescu, S.M., 2009, Ghidul centrelor de documentare şiinformare, al bibliotecilor şcolare şi al bibliotecilor publice pentru copii,Volumul 1: Lectura Copiilor şi adolescenţilor, Editura Semn de carte,Bucureşti

Burlea, G., 2007, Tulburările limbajului scris-citit,Editura Polirom, Iaşi

 Cornea, P., 1998, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi

Gheorghe, V., 2005, Efectele televiziunii asupra minţii umane şidespre creşterea copiilor în lumea de azi, Editura Evanghelismos, Bucureşti

 Roco, M., 2004, Creativitate şi inteligenţă emoţională,Polirom, Iaşi

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Viata sanatoasa pentru tine si familia ta. Ghid pentru o viata sanatoasa, silueta, nutritie si frumusete.