web
analytics

Despre Administrarea Medicamentelor pe Perioada Sarcinii

Ce medicamente sunt permise sau interzise pe perioada sarcinii?

medicatia in sarcina

Actiunile medicamentelor asupra produsului de conceptie sunt bazate pe studii experimentale, concluziile obtinute avand relativitatea acestor experimente; studiile clinice, de multe ori neconvingatoare, intretin confuzia existenta in aceasta problema.

Riscul teratogen este conditionat de permeabilitatea placentei si de receptivitatea fatului, anomaliile de dezvoltare pornind de la anomalii morfologice pana la tulburari functionale datorate unor perturbari ale proceselor de diferentiere si de maturatie fetala.

S-a stabilit un “calendar teratologic”:

Inainte de nidatie (zilele 14-20 ale ciclului), celulele oului de inmultesc foarte intens si orice agresiune actioneaza dupa legea “totul sau nimic”. In acest stadiu se produce fie distrugerea oului, fie inlocuirea celulelor lezate si dezvoltarea normala a sarcinii. In aceasta perioada nu se produc malformatii.
Stadiul de embriogeneza (ziua 21-60) in care sunt edificate organele embrionului. In aceasta perioada embrionul este foarte vulnerabil si se produc malformatii viscerale in functie de momentul actiunii agentului teratogen.
Perioada fetala (de la sfarsitul lunii a II-a pana in luna a IX-a) in care se produce cresterea si maturizarea sistemelor enzimatice. Pot apare malformatii ale gonadelor si sistemului nervos.

Principial, in timpul sarcinii, mai ales in perioada embriogenezei si organogenezei, nu este bine sa se administreze nici un medicament; perceptul este valabil pentru medicamentele feto toxice pe tot parcursul sarcinii.

Antibioticele utilizate in obstetrica au fost impartite in 3 categorii:
I. Antibiotice ce pot fi prescrise in timpul sarcinii si alaptarii, riscul fetal fiind redus:

betalactamine: peniciline, cefalosporina, cloxacilina, dicloxacilina, ampicilina, amoxicilina, carbenicilina;
cefalosporine: cefalotin, cefalexin; cefalosporine de generaţia a II-a (cefamandol, cefuroxim); cefalosporine de generaţia a III-a (cefotaxim, cefoperazona);
local: neomicina, eritromicina, spiramicina, josamicina, pristinamicina.

Citeste si:   Bebelușii de 1 an care transpiră mai puțin ca răspuns la situaţii înfricoşătoare sunt mai agresivi la vârsta de 3 ani

II. Antibiotice ce prezinta un risc fetal posibil si pentru care prescrierea la gravida se poate face cu prudenta, dupa ce se avertizeaza familia si se apreciaza necesitatea tratamentului:

augmentin;
gentamicina, tobramicina, amikacina, netilmicina, dibekacina, spectinomicina;
novobiocina, lincomicina, clindamicina;
acid fusidic.

III. Antibiotice care nu pot fi date in timpul sarcinii, pentru care efectele toxice si teratogene pot fi demonstrate:

streptomicina, kanamicina;
cloramfenicolul si derivati;
tetraciclinele, care determina malformaţii dentare, cu colorarea ireversibila a dintilor, prin constituirea chalatilor de calciu şi tulburări la nivelul smalţului dentar.

In perioada lehuziei, terapia medicamentoasa va evita medicamentele care se elimina prin lapte sau, la nevoie, aceste medicamente pot fi utilizate cu suprimarea temporara a alaptarii.

medicamente

Principiile generale de tratament in puerperalitate sunt:

este prudent sa se evite tratamentele de lunga durata;
posologia medicamentelor sa fie riguros fixată, cu evitarea dozelor mari;
sa se evite produsele farmaceutice neverificate suficient de practica;
tratamentul aplicat sa fie etiologic, dictat de gravitatea bolii mamei, fara a uita insa, interesele fatului;
nu trebuie uitata valoarea terapeutica a cuvantului, indicarea unei medicatii placebo la persoanele care vor cu orice pret sa ia un medicament;
nu trebuie uitat ca polipragmazia poate avea efecte nocive.

Viata sanatoasa pentru tine si familia ta. Ghid pentru o viata sanatoasa, silueta, nutritie si frumusete.