web
analytics

Influenţa stilului de viaţă asupra sănătății reprodutive

Stilul de viaţă reprezintă suma comportamentelor şi circumstanţelor care se pot modifica și care pot constitui un factor determinant al infertilităţii.

intoleranta la lactozaFertilitatea reprezintă capacitatea de a concepe un copil, în timp ce fecunditatea constituie abilitatea biologică reproductivă a femeii, bazată pe probabilitatea lunară de a concepe un copil. Infertilitatea clinică este definită drept inabilitatea de a obţine o sarcină după 12 luni de contacte sexuale neprotejate. În aceste condiţii, se estimează că aproximativ 15% din populaţia ţărilor dezvoltate industrial sunt afectate de această maladie. Cauzele infertilităţii sunt diverse, incluzând diagnostice precum disfuncţii ovulatorii, afecţiuni tubare, endometrioza, anomalii ale spermatozoizilor, infertilitatea de cauză idiopatică (inexplicabilă) etc.

Impactul stilului de viaţă asupra performanţelor reproductive atât la nivelul populaţiei generale, cât şi la nivelul populaţiei care recurge la tratamentele de infertilitate poate varia în funcţie de particularităţile specifice fiecărui cuplu. Factorii stilului de viaţă înregistrează un impact dramatic asupra sănătăţii generale şi, implicit, asupra sănătăţii reproductive. În acest sens, există o vastă literatură de specialitate care demonstrează cu argumente ştiinţifice această realitate. De exemplu, studiile au concluzionat că fumatul scade în mod semnificativ şansa de a concepe.

Societatea modernă, industrializată a creat şi ridicat gradul de expunere la factori şi comportamente specifice unui stil de viaţă ce poate afecta, pozitiv sau negativ, sănătatea reproductivă. Aceşti factori includ fumatul, vârsta femeii, greutatea corporală, dieta, exerciţiul fizic, stresul psihologic, consumul de cofeină şi alcool şi expunerea la poluarea mediului înconjurător.

Fumatul și infertilitatea

Fumatul poate fi asociat cu efecte adverse asupra fertilităţii, fapt demonstrat de numeroase dovezi ştiinţifice ilustrate de o vastă literatură de specialitate în domeniul reproducerii umane asistate medical. Riscul de infertilitate este dublu în cazul fumătorilor comparativ cu populaţia nefumătoare, în special din cauza vulnerabilităţii gametogenezei (formării celulelor sexuale) la efectele toxice ale compuşilor chimici ale fumului de ţigară.

Astfel, în ceea ce priveşte populaţia de gen masculin, această dependenţă poate afecta în mod negativ producţia de spermatozoizi, motilitatea şi morfologia acestora, fiind de asemenea asociat cu un risc ridicat de modificare a ADN-ului.

În privinţa populaţiei feminine, elementele constituente ale fumului de ţigară pot afecta micro-mediul folicular şi pot modifica nivelurile hormonale în faza luteală. Cotinina şi cadmiul au fost detectate în lichidul folicular al fumătoarelor, dar şi al celor ale căror parteneri  fumează, astfel având acces la foliculul care se dezvoltă. De asemenea, s-a constatat că menopauza se instalează mai devreme cu 1-4 ani la femeile care fumează în comparaţie cu femeile care nu fumează.

Aşadar, o trecere în revistă a studiilor ce au ca obiectiv principal descoperirea şi măsurarea efectului fumatului asupra statusului reproductiv al populaţiei indică o predispoziţie crescută semnificativă spre afecţiuni ce determină infertilitatea de cuplu a celor care fumează, dar şi a celor care sunt expuşi fumatului pasiv. În acest mod, 12 din 13 studii arată că se înregistrează întârzieri în concepţie de mai mult de 12 luni la femeile care fumează, în comparaţie cu cele care nu fumează. De asemenea, în cazul fumătoarelor, există un risc ridicat de avort spontan în primul trimestru de sarcină.

În altă ordine de idei, fumatul poate influenţa şi rezultatele procedurilor de reproducere umană asistată medical. Într-un studiu amplu în care s-au analizat rezultatele obţinute de 8457 de femei care au parcurs protocolul de fertilizare in vitro, s-a constatat o scădere cu 28% a ratei de naştere a unui copil viu în rândul fumătoarelor, în comparaţie cu cele care nu fumează.  Fumatul mai conduce şi la un răspuns slab la stimularea ovariană controlată, precum şi o îngroşare semnificativă a zonei pellucida (membrana care înconjoară ovulul), ceea ce face dificilă fecundarea ovocitului de către spermatozoid.

REFERINŢE

  • Augood C, Duckitt K and Templeton AA (1998) Smoking and female infertility: a systematic review and meta-analysis. Hum Reprod 13,1532–1539 Dondorp W, de Wert G, Pennings G, Shenfield F, Devroey P, Tarlatzis B and Barri P (2007) Lifestyle-related factors and access to medically assisted reproduction, Hum Reprod, 25, 578-583.
  • Dondorp W, de Wert G, Pennings G, Shenfield F, Devroey P, Tarlatzis B and Barri P (2007) Lifestyle-related factors and access to medically assisted reproduction, Hum Reprod, 25, 578-583.
  • Healy DL, Trounson AO and Andersen AN (1994) Female infertility: causes and treatment. Lancet 343,1539–1544.
  • Homan G.F., Davies M. And Norman R. (2007) The impact of lifestzle factors on reproductive performance in the general population and those undergoing infertility treatment: a review. Hum Reprod 13, 209-223
  • Hughes EG and Brennan BG (1996) Does cigarette smoking impair natural or assisted fecundity? Fertil Steril 66,679–689.
  • Klonoff-Cohen H (2005) Female and male lifestyle habits and IVF: what is known and unknown. Hum Reprod Update 11,179–203.
  • Wood JW (1989) Oxford Reviews of Reproductive Biology. Oxford University Press, New York.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Viata sanatoasa pentru tine si familia ta. Ghid pentru o viata sanatoasa, silueta, nutritie si frumusete.