web
analytics

Optimismul și sănătatea

news_optomisticBolile care atacă sistemul imunitar, precum cancerul și HIV/SIDA, reprezintă indicatori obiectivi cu privire la evoluția bolii la persoanele optimiste. De exemplu, persoanele care înregistrează nivel ridicat de optimism în timpul primei faze a cancerului la sân raportează niveluri mai ridicate de stare de bine. Mai mult decât atât, cercetătorii au observat că persoanele pesimiste au un risc mai ridicat de moarte prematură în rândul pacienților tineri, chiar și după controlul localizării cancerului și al severității simptomelor (Schulz and Mohamed, 2004).

De asemenea există dovezi care sugerează că optimismul este asociat cu o viață mai lungă. Pacienții care se angajează în acceptarea realistă a iminenței morții au avut un timp de supraviețuire mai scurt în cadrul unui eșantion de 78 de barbați diagnosticați cu SIDA (Reed et al., 1994; reviewed in Taylor et al., 2000). În cadrul aceluiași studiu, s-a constatat că cei care au înregistrat scoruri mai ridicate la ”acceptarea realistă” au murit cu o medie de 9 luni mai devreme, controlându-se și alți potențiali predictori ai decesului, precum simptome legate de SIDA, numărul de celule T helperCD4, medicația stresul și starea generală de sănătate.  Acești cercetători au concluzionat că optimismul nerealist (sau iluziile pozitive), în comparație cu accceptarea realistă, au constituit un predictor mai eficient al supraviețuirii. Aceste descoperiri se suprapun pe opinia lui Taylor conform căreia iluziile pozitive ajută individul care se confruntă cu boli severe să descopere un sens în ciuda acestei adversitati extreme (Taylor, 2009).

 

O modalitate în care optimismul pare să medieze aceste efecte este facilitarea afectelor pozitive, deoarece optimismul este asociat cu afectul pozitiv. O explicație ar putea consta în interacțiunea dintre factori precum buna dispoziție și funcționarea sistemului imunitar care mediază efectul. În plus, pacienții optimiști diagnosticați cu HIV au practicat obiceiuri sănătoase mai bune față de pacienții pesimiști (complianță mai bună la administrarea medicamentelor, consum mai redus de alcool, țigări, dietă mai bună, activitate fizică mai intense, număr mai scăzut de parteneri sexuali ocazionali etc.). Optimiștii au tendința de a crede în capacitatea lor de a controla propria lor sănătate, iar acest aspect îi determină să adopte comportamente sănătoase precum consumul de alimente cu un volum redus de grăsime, administrarea de vitamine, înscrierea în programe de reabilitare cardiacă etc. (Scheier and Carver, 2009).

Mai presus de toate, cercetătorii din domeniul optimismului argumentează faptul că optimiștii nu sunt doar niște persoane care pur și simplu își ascund capul în nisip, precum struții, și ignoră amenințările la adresa stării lor de bine. De exemplu, ei sunt atenți la semnalele de alarmă ale unor eventuale boli și de obicei descoperă mai devreme problemele serioase de sănătate. Pesimiștii, pe de altă parte, sunt mult mai predispuși să anticipeze dezastrul și, ca rezultat, este mai probabil ca aceștia să renunțe în lupta cu boala.

Un alt exemplu îl constituie un experiment în cadrul căruia, înainte de a intra în sala de operație, pacienții au fost rugați să completeze un chestionar cu privire la cât de optimiști sunt în legătură cu intervenția chirurgicală pe inimă pe care o vor suporta. Rezultatele au arătat că înainte de operație optimiștii au experimentat un grad mai scăzut de ostilitate și depresie, iar după intervenție au manifestat un nivel mai ridicat de ușurare, fericire, satisfacție față de serviciile medicale și perceperea suportului emoțional. Cel mai interesant, optimismul a constituit un factor predictor semnificativ pentru recuperare. Aceste efecte au persistat 6 luni după operație, iar 5 ani mai târziu optimiștii au arătat o probabilitate mai crescută de a fi activi și un risc mai scăzut de a fi respitalizați. Prin evaluarea obiectivă a sănătății fizice, s-a observat că este mai puțin probabil ca pacienții optimiști să dezvolte enzime problematice sau alte probleme cardiace față de pesimiști. S-a demonstrat de asemenea că pesimiștii sunt mai predispuși să sufere un atac de inimă în timpul intervențiilor chirurgicale, luând în calcul și controlul parametrilor de boală relevanți.

 

Referințe:

Reed, G.M., Kennedy, M.E., Taylor, S.E., Wang, H.Y.J. and Visscher, B.R. (1994) Realistic acceptance: as a predictor of decreased survival time in gay men with Aids. Health Psychology, 13: 299–307.

Scheier, M. and Carver, C. (2009) Optimism. In S. Lopez (ed.) Encyclopedia of Positive

Psychology . Chichester: Blackwell Publishing Ltd.

Schulz, U. and Mohamed, N. E. (2004) Turning the tide: benefit finding after cancer surgery.

Social Science and Medicine.

Taylor, S. (2009) Positive illusions. In S. Lopez (ed.) Encyclopedia of Positive Psychology Chichester: Blackwell Publishing Ltd.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Viata sanatoasa pentru tine si familia ta. Ghid pentru o viata sanatoasa, silueta, nutritie si frumusete.